Gruffalo

O adaptare după Julia Donaldson

Un șoarece rătăcește prin pădure și întâlnește prădători (întâi o vulpe, apoi o bufniță și în cele din urmă un șarpe). Fiecare dintre aceste animale, intenționând în mod clar să mănânce șoarecele, îl invită acasă la o masă. Şoarecele viclean refuză orice ofertă şi foloseşte trucuri pentru a scăpa de pericol şi a descuraja orice tentativă. El îi spune fiecărui animal că intenționează să ia masa cu prietenul său, un „Gruffalo”; o creatură monstruoasă ale cărei trăsături înfricoșătoare le descrie. Le spune că mâncarea preferată a lui Gruffalo este animalul în cauză. De teamă că Gruffalo ar putea să le mănânce, fiecare animal fuge. Convins că Gruffalo este fictiv, șoarecele se bucură astfel:

„Ah, ce vulpe/șarpe/bufniță prost/proastă! Dar nu-i dați de veste, ea/el nu știe că gruffalo e doar o poveste?”

Cu toate acestea, după ce a scăpat de ultimul animal, șoarecele este șocat să întâlnească un adevărat Gruffalo - cu toate trăsăturile înfiorătoare pe care șoarecele credea că le inventează. Gruffalo amenință că mănâncă șoarecele, dar din nou șoarecele este șmecher: îi spune lui Gruffalo că el, șoarecele, este cel mai înfricoșător animal din pădure. Râzând, Gruffalo acceptă să urmărească șoarecele pentru a-i arăta cât de mult se teme de el. Cei doi merg prin pădure, întâlnind pe rând animalele care amenințaseră șoarecele. Fiecare este îngrozit de vederea celor doi și fuge acasă – și de fiecare dată Gruffalo devine din ce în ce mai impresionat de aparenta duritate a șoarecelui. Exploatând acest lucru, șoarecele amenință că îl mănâncă pe Gruffalo, care fuge și îl lasă pe șoarece să mănânce o alună în pace.

Le gruffalo

Une adaptation d’après Julia Donaldson

Une souris se promène dans le bois et rencontre des prédateurs (d'abord un renard, puis un hibou et enfin un serpent). Chacun de ces animaux, ayant clairement l'intention de manger la souris, l'invite chez lui pour un repas. La souris rusée décline chaque offre et utilise des astuces pour échapper au danger et dissuader de nouvelles avancées. Il dit à chaque animal qu'il a l'intention de dîner avec son ami, un « Gruffalo » ; une créature monstrueuse dont il décrit les traits effrayants. Il leur dit que la nourriture préférée du Gruffalo est l'animal concerné. Effrayé que le Gruffalo puisse les manger, chaque animal s'enfuit. Convaincue que le Gruffalo est fictif, la souris jubile ainsi:

« Ah, le stupide renard/serpent/hibou ! Il ignore donc, le sot, Qu’il n’existe pas de gruffalo ? »

Cependant, après s'être débarrassée du dernier animal, la souris est choquée de rencontrer un vrai Gruffalo - avec toutes les caractéristiques effrayantes que la souris pensait inventer. Le Gruffalo menace de manger la souris, mais encore une fois la souris est rusée : il dit au Gruffalo que lui, la souris, est l'animal le plus effrayant du bois. En riant, le Gruffalo accepte de suivre la souris pour qu'elle lui montre à quel point elle est crainte. Les deux marchent à travers le bois, rencontrant tour a  tour les animaux qui avaient menacé la souris. Chacun est terrifié par la vue du couple et s'enfuit chez lui – et à chaque fois, le Gruffalo est de plus en plus impressionné par la dureté apparente de la souris. Exploitant cela, la souris menace de manger le Gruffalo, qui s'enfuit et laisse la souris manger une noix en paix.

The gruffalo

A mouse walks through the wood and encounters predators (first a fox, then an owl, and finally a snake). Each of these animals, clearly intending to eat the mouse, invites him to their home for a meal. The cunning mouse declines each offer and uses clever tricks to evade danger and dissuade further advances. He tells each animal that he plans to dine with his friend, a "Gruffalo"; a monstrous creature whose frightening features he describes. He tells them the Gruffalo's favourite food is the relevant animal. Frightened that the Gruffalo might eat them, each animal flees. Convinced the Gruffalo is fictional, the mouse gloats thus:

Silly old fox/owl/snake, doesn't he know?

there's no such thing as a Gruffalo!

However, after getting rid of the last animal, the mouse is shocked to encounter a real Gruffalo – with all the frightening features the mouse thought that he was inventing. The Gruffalo threatens to eat the mouse, but again the mouse is cunning: he tells the Gruffalo that he, the mouse, is the scariest animal in the wood. Laughing, the Gruffalo agrees to follow the mouse as he demonstrates how feared he is. The two walk through the wood, encountering in turn the animals that had menaced the mouse. Each is terrified by the sight of the pair and escapes to his home – and each time the Gruffalo becomes more impressed with the mouse's apparent toughness. Exploiting this, the mouse threatens to eat the Gruffalo, who flees; leaving the mouse to eat a nut in peace.

Actori/acteurs/ cast:

Ianis Cristica- șoarecele/la souris/ the mouse

Maria Dominte- vulpea/le renard/the fox

Denisa Grosu- bufnița/le hibou/the owl

Andreea Năstasă-șarpele le serpent/ the snake

Roxana Ignat- Gruffalo/ le Gruffalo/  the Gruffalo

Narcisa Arnăutu- povestitorul/le raconteur/ the story teller

 Marionete și decor/pantins et décors/ puppets and theatre set :

Alexandra Bărgan, Alexandra Huidiu, Denisa Dediu, Denisa Habet

Sunet/son /sound effects:

Vlad Poiană

Montaj/montage/ film editing:

Daniel Păpușoi

Afiș/Affiche:

Andrei Fușneică

Coordonatrices prof. Gina Budaca & Mihaela Ghica